Apariţia cărţii Medicina genomică și bolile comune ale adultului este, fără îndoială, un remarcabil eveniment editorial, din cel puţin două motive: subiectul abordat și identitatea autorilor.
Medicii de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila” au efectuat o intervenţie de 24 de ore la o pacientă tânără cu astm bronşic, precum şi cu suspiciune de Sindrom Wegener.
Pacienţii spitalizaţi pentru COVID-19, cu vârsta sub 65 de ani și cu astm bronșic, nu par a avea prognostic mai nefavorabil decât pacienţii cu vârste similare care nu asociază această comorbiditate,.
Câteva studii observaţionale anterioare au ridicat ideea unei asocieri între nivelul scăzut de vitamina D și exacerbările astmatice severe, funcţia pulmonară și răspunsul scăzut la corticoterapie.
Medicul pediatru Mihai Craiu a explicat într-o postare video, pe pagina pe care o administrează, „Spitalul Virtual pentru Copii”, cum se utilizează corect inhalatoarele pentru astm.
Motivul pentru care COVID-19 poate evolua mai grav la persoanele cu comorbidităţi ţine de inflamaţia cronică specifică acestor patologii.
Prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu a explicat care sunt tratamentele și indicațiile pe care medicii le pot da pacienților cărora li se declanșează alergiile în această perioadă a anului.
În aceste momente de criză, pacientul astmatic trebuie să fie monitorizat și controlat în condiţii de maximă siguranţă. Este unul dintre mesajele transmise de specialiști cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului.
Pacienții cu astm trebuie să știe ce pot face în contextul actual, când nu este recomandat să meargă la spital. Tocmai de aceea, accentul se pune pe rolul medicilor de familie, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19.
Ziua Mondiala a Astmului, marcată în fiecare an în 5 mai, este organizată de Iniţiativa Globală pentru Astm (GINA, Global Initiative for Asthma), pentru a crește gradul de conștientizare asupra astmului și a îngrijirii pacienților cu această boală.
Cercetătorii canadieni sugerează că incidenţa mai scăzută a astmului bronșic, remarcată în ultimii ani la copii, s-ar putea datora utilizării cu prudenţă a antibioticelor în primul an de viaţă.
Aderența pacienților diagnosticați cu astm sau bronhopneumopatie cronică obstructivă depinde de mai mulți factori. Motivele financiare pot duce în aproape jumătate din cazuri la renunțarea la medicația inhalatorie.
Stabilirea diagnosticului de astm la copil este o responsabilitate imensă și presupune o echipă multidisciplinară alcătuită din medicul pediatru, pneumolog, alergolog și medicul de familie.
În sezonul rece petrecem mai mult timp în casă, unde nu pătrunde soarele, de aceea, suntem expuși mai mult unor alergene de interior, precum acarienii din praful de casă și mucegaiurile. Uneori însă, este dificil să recunoaștem simptomele alergiilor, deoarece pot fi confundate cu virozele respiratorii.
Elevii diagnosticați cu astm lipsesc mai mult de la școală comparativ cu cei care nu au această patologie, arată rezultatele unui studiu* publicat anul trecut.
Părinții trebuie să înțeleagă, mai ales dacă vin cu copilul la medicul pneumolog pediatru, că astmul este o boală cronică. Din păcate, impactul psihologic al unui diagnostic de astm este unul uriaș, iar părinții au nevoie de până la 6 luni pentru a-l accepta.
Conform noului ghid GINA (Global Initiative on Asthma), utilizarea beta2-agoniștilor cu durată scurtă de acțiune ca unică medicație pentru ameliorarea simptomelor la adolescenții și adulții cu formă ușoară de astm bronșic nu mai este recomandată.
Un studiu care a avut în vedere impactul ţigărilor electronice asupra bolilor alergice de la nivelul căilor respiratorii sugerează că unele dispozitive cu arome ar putea agrava severitatea unor afecţiuni, cum ar fi astmul.
În condiţiile unei aderenţe scăzute la tratamentul astmului, rezultatele studiilor recente sugerează folosirea combinaţiei budesonid-formoterol, la nevoie, în loc de formoterol, pentru un control mai bun al simptomatologiei.
Moleculele care blochează calea citokinelor reduc inflamaţia eozinofilică și au efecte benefice pe termen lung în astmul care nu răspunde la tratamentul standard.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe